Temutul SARS și-a instalat puternic rădăcinile pe planetă. E nemilos și rade dintre noi cât de mult poate: doar în Italia a trimis între patru scânduri (ieri) nu mai puțin de o mie de oameni!. Întrebarea care este pe buzele tuturor în aceste momente este: „noi ce facem, cum ne protejăm și reacționăm pentru a nu merge pe urmele acelor oameni?”
În timp ce autoritățile iau tot felul de măsuri restrictive (de la privilegii de liberă circulație și până la monitorizarea tuturor apelurilor și mesajelor), privirile ni se îndreaptă, inerent, spre sistemul medical. Pare cel mai în măsură să vină cu răspunsurile pe care le așteptăm, să ne calmeze starea de spirit și să ne facă să credem că există SPERANȚĂ.
Numai că medicii sunt precum popii: au sau nu menire spre această meserie!
Vedem, mă refer la România, că zilnic apar știri despre cum este gestionată problema: unele ne fac să aplaudăm eforturile depuse de cadrele medicale, altele ne lasă un gust amar. De ce? Corelația cu popii îmi revine în minte și mă face să mestec și mai abitir ideea că nu-i suficient să dai cu cădelnița prin Biserică dacă n-ai chemare spre cele Sfinte!
Pe Facebook și WhatsApp au apărut tot felul de grupuri de dialog: unele, formate din atotștiutori, altele în care oamenii de știință schimbă opinii constructive. Unul dintre acestea este rezervat unor medici care, pe plan internațional, fac schimb de experiență pe evoluția pandemiei care ne îngrozește.
Am avut ocazia să-mi arunc un ochi pe acolo și am înțeles că dacă tot sistemul medical ar proceda cu aplecarea acestora, atunci problemele ar fi cu mult mai puțin grave. Așa că am ales să vă împărtășesc câteva din opiniile care circulă printre specialiști, precum și sugestii de care ar trebui să ținem cont.
Evoluția COVID 19 merge în direcții nebănuite, medicii avertizând că este posibil ca acum și animalele să fie purtători și distribuitori ai ei. Mai mult, în Franța a apărut prima victima de coronavirus minoră, 16 ani și o mie de morți în Nordul Italiei: virusul ăsta pare că a hotarat să stabilească câte un record în fiecare zi…
Și noi ce facem ? Ne gândim, oare, ce record va fi stabilit mâine în Statele Unite? Sau la ce altă personalitate politică devine COVID + (?) sau mai bine cum facem să-i slăbim puterile acestui virus care ne dă la toți o lecție de viață ?…
Unde’s mulți, puterea crește… Parcă așa sună un celebru dicton românesc!
Unul dintre medicii din acest grup, care lucrează în Franța, vorbește despre efortul colectiv: „am văzut mesaje încurajatoare, care vorbesc de strângere de fonduri și posibilitatea de a cumpăra materiale super utile precum măștile chirurgicale sau perfuzoare. Alții mi-ați spus că încercați să fabricați ceva local. Și asta e o idee bună. Alții, mulți de altfel, mi-ați arătat că, deși debusolați, vreți să vă implicați activ și să vă asumați, în cunoștință de cauză, viitorul apropiat.
Nu înțeleg prea bine de ce insistam pe depistarea covidului la persoane asimptomatice sau chiar la cele « ușor gripate ». Asta stigmatizează inutil și cheltuie puținele finanțe de care dispunem. Până la urmă nimeni nu scapă contactului cu corona. Doar nu suntem la primul virus de pe planeta asta….
Haideți să găsim, astăzi, soluția pentru cum să-i îngrijim mai bine pe cei care vor avea, cu adevărat, nevoie de noi începând de mâine, de cei care vor avea nevoie de un pat, de o perfuzie, de oxigen (mult oxigen), de ceva antibiotice de spectru larg….de mult paracetamol, poate puțin plaquenil și ceva kaletra (dacă e de unde, dacă nu, nu)”.
- Ce se știe la nivel internațional?
Medicul chinez Wang Guangfa și colegii săi au evaluat in vitro cinci medicamente aprobate de FDA și două antivirale cu spectru larg împotriva SARS-Cov-2.
Conform protocolului, una dintre concluziile lor a fost că „cloroquina medicament anti-malaric, utilizat și în bolile reumatice, cu efecte imunologice, este extrem de eficientă în control infecției 2019-nCov în vitro și că datele de siguranță sugerează că ar trebui evaluată la pacienții umani care suferă de boală cu noul coronavirus”.
Într-un studiu recent (Gao și colab. 2020) indică faptul că potrivit datelor actuale rezultate de la peste 100 de pacienți au demonstrat că fosfatul de cloroquina este superior placebo în inhibarea exacerbării pneumoniei, ameliorarea modificărilor imagistice pulmonare, promovând o reducere a multiplicării virusului și scurtarea evoluției bolii. Xuenting Yao împreună cu colegii săi au descoperit că hidroxiclorochina este mai puternică decât clorochina inhibând SARS-Cov-2 în vitro.
Hidroxiclorochina este un analog al clorochininei care are mai puține interacțiuni medicament-medicament. Mecanismul molecular de acțiune al clorochinei și hidroxiclorochinei nu a fost complet elucidat.
Rezultatele studiilor anterioare au sugerat că clorochina și hidroxiclorochina pot inhiba coronavirusul într-o serie de etape.
În primul rând, medicamentele pot modifica pH-ul de la suprafața membranei celulare și, astfel, inhibă fuziunea virusului cu membrana celulară. De asemenea, pot inhiba replicarea acidului nucleic, glicolizarea proteinelor virale, asamblarea virusului, transportul de noi particule de virus, eliberarea virusului și alte procese pentru obținerea efectelor antivirale.
Recomandare pentru faza inițială a virusului Lopinavirul este un inhibitor de proteză utilizat pentru a trata infecția cu HIV, asociat cu Ritonavir ca boobster. Lopinavir și/sau lopinavir/ritonavir au activitate anti coronavirus în vitro. În tratamentul sindromului respirator acut sever (SARS), cercetătorii din Hong Kong au descoperit că în comparație cu ribavirină singură, pacienții tratați cu lopinavir/ritonavir și ribavirină au avut un risc mai mic de suferință respiratorie acută (ARDS) sau deces. În timpul epidemiei din Wuhan utilizarea lopinavir/ritonavir a arătat efect favorabil dacă este utilizat precoce iar Jin și colab. îl recomandă ca terapie antivirală în faza inițială a bolii.
Testele confirmă Remdesivir poate fi cel mai bun medicament antiviral pentru tratamentul 2019-nCoV. Experimentele pe animale au arătat că în comparație cu grupul de control, Remdesivir poate reduce efectiv titrul virusului la șoareci infectați cu (MERS) -CoV, îmbunătățește deteriorarea țesutului pulmonar și are efect mai bun decât cel al grupului tratat cu lopinavir/ritonavir concomitent cu interfereon -β.
Medicamentul a finalizat faza III clinică pentru tratamentul infecției cu virusul Ebola și există date relative complete de farmacocinetică și siguranța pentru corpul uman. Cu toate acestea, eficacitatea și siguranța Remdesivir la pacienții cu 2019-CoV trebuie să fie confirmată în continuare de cercetarea clinică. În plus, Remdesivir reduce eliminarea virusului la două zile de administrare. Inhibitorii de neuraminidază, oseltamivir, peramivir și zanamivir nu se justifică pentru tratamentul COVID19 deoarece acest virus nu are neuraminidază. Se recomandă asocierea de oseltamivir la pacientul cu COVID 19 până la excluderea diagnosticului de gripă prin test de amplificare genică sau atât cât este necesar pentru tratamentul unei infecții concomitente cu un virus gripal. Tocilizumabul poate fi folosit la un subgrup de pacienți cu forme severe COVID19 la care există o activare excesivă a inflamației. Identificarea acestor pacienți se poate face pe baza unor parametri cum ar fi creșterea nivelului feritinei, scăderea numărului de trombocite, creșterea VSH; aceștia sunt grupați în cadrul unui scor H (Metha P et al).
Așadar, la nivel planetar, problema se pune altfel. Eforturile sunt concentrate pe toate spectrele de acțiune ale COVID, iar pacienții sunt priviți la nivel de masă: ceva de genul propus de ex-ministrul Costache. Nu înțelegeți că îi fac statuie: nici pe departe: el a încercat o cretină mișcare, menită să-i aducă capital politic și electoral!
Închei expunerea, spicuită din dialogurile purtate pe acest grup de către specialiști, cu o recomandare făcută de un medic român: dr. Filip Andrei – Medic Specialist Oftalmologie. El vorbește despre importanța măsurilor de protecție în spitale (care nu prea există pe nicăieri în România!) și nu numai. Dacă vreți, spuse sale sunt lucruri banale, întâlnite pe străzile din Japonia încă din momentul în care individul se naște și începe să aibă mici simptome virale. De ce vorbesc despre Japonia? Pentru că este o țară cu peste 125 de milioane de oameni, dar care nu pare speriată de impactul cu COVID și nici nu raportează vreo problemă menită să stârnească panica. Da: au școlile închide de vreo 3 săptămâni. În schimb, parcurile și restaurantele sunt deschise, lumea trăiește normal!
Mai bine să vedem ce spune specialistul român, pe tema expusă:
„Pentru că am văzut un apel al unora dintre colegii mei medici către autorități pentru impunerea unei directive legate de PURTAREA OBLIGATORIE DE MĂȘTI DE CĂTRE POPULAȚIA GENERALĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC, mă alătur și eu acestui demers, și voi explica mai jos de ce consider aceasta măsură este esențială în prevenirea răspândirii SARS-CoV-2 și implicit a COVID-19.
Pe scurt, lucrurile stau în felul următor: virusul se transmite prin saliva (picături Flügge). În timpul vorbirii, tușitului, strănutului, aceste picături ajung în mediul înconjurător. Ele pot rămâne în suspensie în aer sau pe suprafețe, fiind sursa de infecție pentru cei sănătoși. Ce putem face pentru a îngreuna mecanismul transmiterii?
Există două căi foarte simple:
1. Încercăm să reducem cât mai mult cantitatea de picături cu
încărcătură virala ce ajung în aer/pe suprafețe.
Cum facem asta? Instituind o barieră fizică în calea lor, respectiv PURTAREA DE MĂȘTI DE CĂTRE TOATE PERSOANELE ÎN LOCURILE PUBLICE. Cu siguranță blocajul nu va fi unul complet, dar cu cât mai multe dintre picături rămân în mască, cu atât mai puține sunt șansele de infectare a celor din jur.
2. Încercăm sa reducem cât mai mult cantitatea de picături infectate inspirate de fiecare dintre noi, atât direct (tot cu ajutorul măștilor), cât și indirect prin evitarea inoculării prin contactul mâna-față (cu ajutorul mănușilor – acestea făcându-te să conștientizezi un eventual contact cu fața) și prin spălarea frecventa pe mâini/folosirea de substanțe specifice.
Exista 3 variante de măști:
A. Măștile ffp2/ffp3/n95/n100, care au o capacitate de filtrare foarte mare – sunt gold standardul în materie de protecție, blocând atât întrarea cât și ieșirea în procente foarte mari ale particulelor cu dimensiune extrem de mici.
B. Măștile chirurgicale clasice – ce filtrează mai puțin eficient decât prima categorie, dar îndeajuns de bine pentru nevoia noastră prezentă. Conform studiilor, nivelul lor de reducere a distribuirii și protecției este similar celor din prima categorie, chiar dacă dimensiunea particulelor ce trec prin ele este ceva mai mare.
C. Măștile improvizate de bumbac/tifon – ce oferă totuși un oarecare scut fizic în calea picăturilor Flügge ale unui om care strănută/tușește. Sunt echivalentul unor batiste, mai bune în protecția celor din jur decât lipsa completă a acestora și folosirea mâinii în cazul unui strănut/tuse. Ele nu au rol de protecție!
Pentru că exista aceasta întrebare: de unde să luăm măști? Răspunsul meu este următorul: aceasta măsură poate fi aplicata foarte simplu: achiziționarea/producția de măști de către stat în cantități de 7*numărul de cetățeni activi de pe teritoriul României. (am spus 7 pentru ca ele, chiar dacă sunt teoretic de unica folosință, pot fi reutilizate în condiții de forță majoră, după 7 zile de „repaus” într-o punga de plastic – virusul moare în aceasta perioadă – și apoi pot fi refolosite). Distribuirea lor se poate face foarte simplu (ca în China): raționalizate la automate la prețul de achiziție sub paza unor polițiști comunitari. După 1 – 2 săptămâni de distribuție, se pot implementa amenzi pentru cei care nu poartă măști pe stradă.
Acestea fiind spuse, sper că se vor lua masuri urgente de achiziționare și distribuire a măștilor chirurgicale întregii populații. Am putea reduce mult din contagiozitatea acestui virus!!!
P. S.: Sper să ne implicam cât mai mulți în acest demers. Dacă zilele astea sperăm să se rezolve problema echipamentului de protecție din spitale, cred că „purtarea obligatorie a măștilor de către toată lumea în spațiul public” ar trebui sa devină una dintre următoarele noastre priorități în lupta cu virusul.”
