„Băi băiatule, vezi să nu uiți să îți iei brăduț. Altfel nu îți bat la ușă!” – sună în fiecare decembrie în mințile românilor o voce interioară, asumată ca fiind a lui Moș Crăciun. Și românul, ca un bun păstrător al datinilor care țin de primit cadouri, dă năvală în piață și umple buzunarele țiganilor cu bani!

 

V-ați întrebat, cu siguranță, ce-i determină pe tuciurii din piețe să nu scadă prețul la brăduți și să le dea foc în Noaptea de Crăciun, imediat ce interesul cumpărătorilor dispare pentru simpaticul obiect de recuzită al Sărbătorilor de iarnă. Ei bine, totul se rezumă, paradoxal, la bani! Iar acum o să vă întrebați, de ce – totuși – nu îi ieftinesc, preferând să îi ardă !?

Răspunsul l-am primit de la Londra, taman de la sora – stabilită de câțiva ani pe malurile Tamisei.

– Ai făcut bradul? – m-a întrebat aseară sora!

Brăduțul făcut în acest an
Brăduțul făcut în acest an

– Da, uite-l cum arată!

– Frumos, foarte frumos! Cât ai dat pe el?

– Nu știu. Mi l-a făcut cadou nașul. Dar la noi e destul de scump. La mărimea asta poate să ajungă și la o 80 de euro. Nu îmi permiteam unul ca ăsta… Dar și la voi bănuiesc că sunt la fel de „ieftini”!

A urmat apoi lovitura primită direct în plex de la soră, de la civilizația occidentală – mai precis. „Nu, aici sunt foarte ieftini. Noi, pentru că nu avem spațiu foarte mult, am cumpărat un brad de 120 de cm. Am dat pe el 2 lire. Dar cel mai scump brad natural a costat 10 lire!” Cum în București cu banii ăștia îți cumperi două – trei crenguțe de brad, cât să miroasă în casă a sărbătoare, stai și te întrebi cât de sadic e Moșul ăsta cu noi. De ce ne

Acest brad, de 120 de centimetri, a costat numai 2 lire. Prețul e valabil în Europa Occidentală. În România ar fi costat minim 15 lire!
Acest brad, de 120 de centimetri, a costat numai 2 lire. Prețul e valabil în Europa Occidentală. În România ar fi costat minim 15 lire!

chinuie anual bugetul cu astfel de obligații, de tradiții. Să merite clătitul ochiului și bucuria sufletului o astfel de gaură în buget? Răspunsul dat de români pare că se regăsește în piață!

Piața este locul în care producătorul sau distribuitorul, de ceva ani samasarul tuciuriu, ne vinde iluzii: că are legume și fructe produse el, că brazii sunt arginii și românești ( nm. când mulți dintre ei sunt molizi de-a dreptul…!), că are câte în lună și în stele. Dacă încerci să negociezi, îți lasă, acolo, de-o țuică – vorba lui nea Vasile de la țară. Cât să nu zici că nu a fost omenos cu tine, că nu a ținut și el, bietul investitor, la fericirea copilului. Dar, la final, constați că plătești pentru un copăcel verde – de foarte multe ori – 30% din salariul mizer pe care îl câștigi lunar. Iar amărăciunea e cu atât mai mare atunci când vezi că brăduții olandezi sunt puși pe foc, live la știrile TV, iar ție nu a vrut să îți facă o reducere de măcar 20%!

Și imediat îmi revin în fața ochilor cele 2 lire pe care sora mea le-a plătit în Londra pentru un brad luat din magazin. Și, tot imediat, se derulează în față afacerea. Cea care îți spune prețul real cu care sunt cumpărați brazii din țara lalelelor. Și tot atunci îți dai seama cât de crud de „Moșul”, de ne obligă să investim atât de mult în golănia vândută anual de țigani în piețele din România. Sau cât de proști suntem, acceptând să plătim atât de mult pentru nimic!

 

PS. O socoteală banală ne arată că prețul de achizie al unui brăduț adus din Olanda este, în medie, de 3 – 4 euro. Cum un brăduț a costat în 2014, pe piața românească, în medie cam 30 de euro vă dați seama că profiturile țiganilor care țin afacerea asta sunt uriașe. Că la banii pe care îi fac își permit să te persifleze, și să dea foc întregii mărfi nevândute. Și totul se produce pe prostia de care dăm dovadă, pe lipsa informației, pe dorința acută de a cumpăra – pe care o demosntrăm atunci când intrăm în piață sau în market!

 

 

 

 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here