Aflat la țară, în brutăria unui prieten, am vrut să cumpăr o pâine neagră. Mai precis soția mea își dorea. Patronul i-a luat pâinea din mână și a refuzat să îi vândă produsul!
Povestea se producea în urmă cu câțiva ani, moment în care am aflat că în România “doar 1% din pâinea neagră este neagră”. Vorbele îi aparțin unui patron de brutărie, pe care îl cunosc încă din 1991 – când a plecat la drum cu afacerea.
Onest, cel puțin în relația cu mine, brutarul în cauză mi-a spulberat nedumerirea provocată arătându-mi un sac. Unul plin cu coloranți și aromatizatori necesari pentru a-i da produsului “pâine neagră” aroma și culoarea dorite. Era un sac, dacă vreți, asemănător cu cele de glet pentru zidărie. Pe vremea aceea lucram în TV, în segmentul de live. Am propus subiectul, argumentându-l prin cele spuse de prietenul brutar: “De ce se folosește colorant și aromatizator pentru a face pâine neagră? Păi au dispărut morile în care era produsă această făină. Ea se face mai greu, nu este rentabilă economic producția ei. Cine îți spune că produce așa ceva, minte! Unde mai găsești făină neagră autentică? Probabil în curtea cuiva care are o moară mică, o afacere de familie.” Subiectul a fost respins, mai toți cei aflați pe post de moderator de emisiune sau EOD bagatelizând propunerea. Chiar au râs, considerând povestea o mică fantasmagorie, inventată pentru a ieși în evidență pe agenda internă a zilei.
Cu 9 luni în urmă a apărut o lege, una care interzice folosirea coloranților și potențiatorilor de arome pentru fabricarea pâinii negre. Cică ăia de UE au luat în calcul povestea ( nu le-a fost spusă de mine, firește! ) , au și crezut-o, și ne-au servit o lege numai bună să ne facă să mâncăm mai sănătos, să ne protejeze de hoții cu etică de brutar-fruntaș!
Cunoscând povestea izvorâtă din sinceritatea prietenului de la țară, nu m-am bucurat. Era clar că nu se va relua producția de făină neagră pe piața de morarit din România. În cel mai fericit caz am fi avut de a face cu dispariția produsului din galantare.
Acum, la aproape un an de la reglementările impuse de la UE, patronatele din panificație ne informează că “pâinea neagră rămâne cel mai falsificat produs de pe piața românească, 60% din ce se află pe rafturi nu este plătit pentru ceea ce scrie pe etichetă”. Eu cred că procentul este fals și de această dată. Rămân la părerea că tot 99% este cifra corectă, pe care patronatele trebuiau să o anunțe. Considerentul pentru care ar fi trebuit să facă asta l-am expus mai sus. În fine, puțin contează. Important este că vom continua să ne mințim singuri, să mâncăm coloranți și aditivi pe post de pâine, iar cei care proiduc acest furt intelectual să prospere și să fie aplaudați pentru performanțele lor!
PS. De la prietenul-brutar citire: “Dacă vrei să mănânci o pâine curată, atunci cumpără pâine albă. Nu este falsificată. E singura din gama de panificație pe care brutăriile nu o falsifică”. Dacă vreți, țineți cont de acest fapt. Dacă nu, urmați exemplu foștilor mei colegi, și ratați o știre. Una din puținele cu adevărat reale din piață!
Articol publicat pe site-ul Indignați-vă!